Reuters: Sute de mii de manifestanţi au mărşăluit în Franţa, iar proteste paşnice au degenerat în ciocniri la Paris şi Marsilia

Sute de mii de manifestanţi au mărşăluit sâmbătă în Franţa, iar proteste în mare parte paşnice au degenerat în ciocniri la Paris şi Marsilia odată cu lăsarea nopţii, în ciuda unei operaţiuni masive de securitate menite să prevină repetarea tulburărilor de săptămâna trecută, potrivit Reuters. Ministerul de Interne a anunţat că 410.000 de persoane au participat la proteste la nivel naţional, deşi sindicatele au afirmat că cifra reală este de două ori mai mare, iar principala demonstraţie a avut loc la periferia de sud-est a Parisului, unde cel puţin 110.000 de oameni au ieşit să denunţe creşterea costului vieţii şi inegalitatea tot mai mare.

Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea mitingului, poliţia de intervenţie trăgând cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă într-un grup de aproximativ 500 de tineri cu glugi, care s-au dispersat în cele din urmă într-o seară rece şi ploioasă. În al doilea oraş al Franţei, Marsilia, tinerii au dat foc unor coşuri de gunoi pentru a bloca drumurile şi au aruncat cu pietre şi sticle în forţele de securitate, poliţia precizând că mai multe magazine, inclusiv două bijuterii, au fost jefuite, iar ciocniri au izbucnit şi la Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes şi Toulouse. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că în aproape fiecare marş au fost observate grupuri de risc ridicat care s-au desprins de corpul principal şi au căutat să comită acte de violenţă, acuzând activiştii de extremă stângă şi bandele criminale că încearcă să provoace tulburări.

Autorităţile au desfăşurat 70.000 de poliţişti şi jandarmi, cu 10.000 mai mulţi decât cu o săptămână înainte, după ce au recunoscut că au subestimat amploarea tulburărilor din 17 octombrie, iar Nunez a declarat reporterilor că violenţa a fost mai puţin intensă decât acum o săptămână, când jefuitorii şi vandalii au făcut ravagii, explicând că „ceea ce s-a schimbat a fost anticiparea”. El a menţionat că activiştii de extremă dreaptă au căutat confruntări cu grupurile de stânga în oraşele sudice Nisa şi Montpellier, deschizând un potenţial nou front al tulburărilor, iar o mare parte din centrul Parisului a căpătat aspectul unui oraş sub blocadă, cu comercianţii baricadându-şi vitrinele, muzeele închizându-şi porţile şi peste 20 de staţii de metrou fiind închise. Grupurile de afaceri au îndemnat retailerii să rămână închişi după ce mii de magazine şi afaceri au fost avariate sau jefuite în toată Franţa în weekendul trecut, iar Oskar, managerul unei buticuri Kiton din Paris, a declarat că „nu mai sunt aproape deloc clienţi, aşa că nu merită să rămânem deschişi”.

Mai multe dintre cele mai cunoscute instituţii culturale ale capitalei, inclusiv Luvrul, Musee d'Orsay şi Opera din Paris, s-au închis pentru zi ca măsură de precauţie, lăsând turiştii frustraţi, iar Xavier Dolliole, un turist din New Orleans, a declarat că „totul este baricadat şi nu suntem siguri unde ar trebui să fim”. Tulburările naţionale au început cu mici demonstraţii studenţeşti în suburbiile Parisului luna trecută pentru a denunţa condiţiile din şcoli, extinzându-se rapid într-un protest mai amplu faţă de politicile economice ale guvernului şi inspirând demonstraţii în ţările vecine, iar sâmbătă poliţia belgiană a folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper în ciocnirile cu manifestanţii antiguvernamentali din Bruxelles, în timp ce proteste au avut loc şi în mai multe oraşe italiene, pentru al doilea weekend consecutiv, şi în Albania.

Liderul de extremă stângă Jean-Luc Melenchon, care s-a alăturat mitingului de la Paris, a prezis că protestele vor continua până când preşedintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va aborda problemele sociale din Franţa, declarând reporterilor că, „având în vedere situaţia actuală, cred că va ajunge să înţeleagă că acest lucru se va întâmpla din nou în fiecare săptămână” şi că „mai este timp ca Macron să cedeze, după care singurul lucru care îi va rămâne va fi uşa de ieşire”. Mulţi manifestanţi au acuzat guvernul că reacţionează exagerat la tulburările de săptămâna trecută, în timp ce soldaţi au fost trimişi să patruleze pe Champs-Elysees, iar Clara Lebbadi, o studentă la arte de 22 de ani, a declarat că „vărsăm lacrimi pentru magazine, nu pentru oamenii care sunt sărăciţi tot anul” şi că ea şi prietena ei aproape nu au venit de frică, dar au venit tocmai pentru că este important să nu laşi represiunea să învingă.

Primul marş autorizat de sâmbătă s-a desfăşurat paşnic la Orleans, la aproximativ 120 de kilometri sud de Paris, unde manifestanţii au protestat împotriva partidului de extremă dreaptă Adunarea Naţională al lui Marine Le Pen, care îşi ţine congresul în oraş, iar un incident armat la vest de Paris vineri a crescut tensiunile, un bărbat suspectat că a acţionat din ură islamofobă ucigând o persoană şi rănind alte patru, inclusiv o fată de 12 ani. Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis şi membru al partidului Franţa Nesupusă al lui Melenchon, a declarat că au venit să le spună extremei drepte, faţă în faţă, că nu le este frică.